"Langa Baia Mare, la 24 de km distanta se afla locul de Start, (centru Comuna Copalnic-Manastur) a unuia dintre cele mai pitoresti concursuri de mountainbike din tara. Cadrul natural deosebit de pitoresc, se preteaza perfect pentru parcurgerea pe bicicleta." www.preluca.ro
Ok..am fost acolo intre 14-16 mai.
Am ajuns vineri seara si am montat cortul pe o pajiste in locul desemnat (tabara), aflat linga padurea de foioase, pe un deal deasupra localitatii Copalnic-Manastur. Singura sursa de apa de la fata locului era un izvor destul de mic, in care puteai cufunda un bidon de 1.5L pentru umplere. Apoi organizatatorul a mai adus apa minerala imbuteliata si niste butoaie cu apa pentru spalat.
Din pacate putina lume a venit sa stea la cort, majoritatea s-au cazat la pensiuni sau pe la prieteni in Copalnic sau Baia Mare.
A venit si ziua concursului, cu peste 100 de ciclisti la start. Am participat la traseul lung (92Km) care a fost mai dificil decit m-am asteptat.
Cea mai mare parte a traseului a fost pe drum pietruit, insa au fost destule portiuni cu noroi, sol argilos precum si portiuni asfaltate. Am avut parte de catarari interminabile, coboriri tehnice prin padure, zone de push-bike, una dintre ele constind in urcarea pe un mic piriu, peste bolovani si busteni. Evident, astea sint sarea si piperul unui maraton MTB.
La fel ca multi concurenti am avut probleme cu orientarea in traseu deoarece unele marcaje au disparut. Au fost cel putin 3 intersectii in care am mers pe ghicite, iar in una din ele am gresit, pierzind ceva timp.
Punctele de control si alimentare au fost dispuse destul de bine in traseu, astfel ca m-am descurcat cu un bidon de 0.5L montat pe bicicleta.
Spre sfirsitul concursului m-a prins ploaia, iar pe ultima coborire am ramas aproape fara frine, sabotii ajungind la metal, la fiecare frinare se auzea un scrisnet si am avariat janta de la roata din fata.
Dupa mai bine de 7 ore am trecut linia de sosire intreg, fara incidente majore.
In zona de la sosire am avut posibilitatea sa fac un dus cu apa rece cu tot cu haine pentru ca eram plin de noroi, apoi am spalat si bicicleta.
Dupa concurs am mai ramas inca o noapte in tabara. A plouat necontenit. Duminica dimineata am strins totul pe ploaie dar masina nu a mai vrut sa porneasca, avind probleme cu bateria. In zadar am incercat s-o pornim prin impingere pe coclaurile pline de noroi, lucru de altfel contraindicat... Pina la urma s-a rezolvat luind curent de la masina unui localnic.
A fost prima editie si sint sigur ca toti am invatat cite ceva din asta, atit participanti cit si organizatori. Locuri intr-adevar frumoase, oameni de calitate, care si-au dat silinta sa iasa cit mai bine iar efortul lor nu-i deloc de neglijat.
No comments:
Post a Comment